Şedinţă CGMB: O nouă rectificare bugetară, recuperarea Parcului Verdi, LEGEA TAXIURILOR



O nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei va fi supusă votului consilierilor generali în şedinţa extraordinară care va avea loc joi, urmând să fie suplimentate bugetele de la centrul de proiecte educaţionale PROEDUS cu 12 milioane de lei şi cu 8 milioane de lei la Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGASMB). În schimb, va fi redus cu 40 de milioane de lei bugetul Administraţiei Străzilor şi cu 26,6 milioane de lei la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB). Va mai fi supusă votului consilierilor generali cumpărarea celor şapte terenuri de 4,6 ha care formează Parcul Verdi de la actualul proprietar, Dragoş Săvulescu, fost acţionar la clubul Dinamo, condamnat în primă instanţă. Preţul cerut de el este de aproape 50 de milioane de euro. Un alt proiect de hotărâre care se află pe ordinea de zi a CGMB se referă la transformarea oficială a RATB în societate pe acţiuni, prin semnarea actului constitutiv. Controversatul regulament pentru transportul în regim taxi, prin care sunt interzise aplicaţiile de transport alternativ, se află din nou pe ordinea de zi, după ce a fost retras în luna martie.

Sedinta CGMB
Şedinţă CGMB

O nouă rectificare bugetară: bani mai puţini la Administraţia Străzilor, la AFI şi la ALPAB; mai mulţi bani la PROEDUS şi la DGASMB

Au fost introduse în noul proiect de rectificare bugetară sumele pentru implementarea proiectului de wi-fi gratuit în Bucureşti, respectiv 1 milion de lei şi a fost suplimentat bugetul pentru realizarea celor patru trasee de biciclete din Capitală, cu suma totală de 22 de milioane de lei.

Va fi suplimentat bugetul şi la Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGASMB), care solicită Primăriei Capitalei încă 8 milioane de lei, la fel şi la PROEDUS, care cere încă 12 milioane de lei.

În schimb, este redus bugetul la Administraţia Fondului Imobiliar cu 10 milioane de lei. Sunt luaţi bani şi de la Administraţia Străzilor, unde recent au fost loc proteste ale angajaţilor, provocate de faptul că echipamentele lor vor fi închiriate celorlalte instituţii din subordinea municipalităţii, dar şi pentru că li s-a spus că trebuie să-şi dea demisia pentru a fi angajaţi în companiile municipale, fără să aibă aceleaşi drepturi şi fără ca măcar să aibă certitudinea că va ocupa acel post. Astfel, se diminuează bugetul cu 40 de milioane de lei, iar 3,5 milioane de lei sunt scăzuţi din fondul de salarii.

Primăria vrea să reducă bugetul şi la Administraţia Cimitirelor, cu 2 milioane de lei şi cu 26,6 milioane de lei la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB), inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile de personal, dar şi proiectele de reparaţii la barajul Tei, la podul din Parcul Tineretului şi la lucrările la instalaţia de alimentare cu apă din Parcul Cişmigiu.

Aceasta este a doua rectificare bugetară propusă în doar două săptămâni, după cea din 23 august.

Recuperarea Parcului Verdi de la actualul proprietar, fost acţionar la Clubul Dinamo, Dragoş Săvulescu, pentru aproape 50 de milioane de euro

Potrivit proiectului de hotărâre, Geta Săvulescu şi Dragoş Săvulescu vor vinde municipalităţii cele şapte terenuri pe care le deţin din Parcul Verdi, în suprafaţă totală de 46.088 de metri pătraţi,cu 1.080 de euro pe metru pătrat, însemnând un preţ de aproape 50 de milioane de euro pe toate cele şapte terenuri, care au între 752 de metri pătraţi şi 13.113 metri pătraţi.

Suprafaţa a fost retrocedată în urmă cu mulţi ani, însă a rămas nefolosită: spaţiul verde este neîngrijit şi nici proprietarii nu pot exploata zona.

"Având în vedere solicitarea doamnei Săvulescu Geta şi domnului Săvulescu Emil Dragoş, Comisia municipală pentru analiza şi identificarea soluţiilor pentru trecerea în propietatea Municipiului Bucureşti a terenurilor retrocedate şi amenajate ca spaţii verzi sau locuri de joacă pentru copii (...) a analizat şi stabilit începerea procedurilor de achiziţie a şapte ternuri în suprafaţă totală de 46.088 de metri pătraţi situate în Bucureşti, ce reprezentau înaintea retrucedărilor imobiul denumit generic Parcul Verdi", se arată în proiectul de hotărâre.

Potrivit raportului de specialitate, în 2017, la nivelul Primăriei Capitalei a fost formată o comisie pentru analizarea şi identificare unor soluţii pentru recuperarea terenurilor retrocedate, spaţii verzi sau locuri de joacă, aşa cum este şi situaţia Parcului Verdi.

Iniţial, în iunie 2018, această comisie a cerut un raport de evaluare pentru stabilirea costului per metru pătrat din terenurile care formează Parcul Verdi. Astfel, SC Media City a stabilit o valoare totală de 26,4 milioane de euro pentru cele 4,6 hectare, adică aproximativ 600 de euro pe metru pătrat.

Între timp, însă, de la data întocmirii rapoartelor şi până la întrunirea comisiei, a fost modificată Legea 255/2010 privind exproprierile pentru cauză de utilitate public, noile prevederi stabilind că pot face obiectul exproprierii şi lucrările de conservare sau amenajare a spaţiilor verzi, adică şi terenurile încadrate ca spaţii verzi pot fi evaluate după grilele notariale, care se situează în acest caz la 1.300 euro/mp.

De acest motiv s-au legat şi proprietarii terenurilor din Parcul Verdi atunci când au făcut şi ei propria lor evaluare şi au cerut 1.855 de euro/mp, adică peste 87,4 milioane de euro pentru cele 4,6 hectare.

Primăria a cerut un nou raport de evaluare, din care a reieşit că valoarea pe care ar trebui să o plătească PMB ar fi de 59 de milioane de euro.

Într-un final, familia Săvulescu a stabilit oferta de 1.080 de euro/mp, adică aproape 50 de milioane de euro.

Pentru a trece, proiectul de hotărâre are nevoie de două treimi din voturi.

Primarul Capitalei Gabriela Firea şi-a anunţat încă din luna iunie intenţia de a cumpăra de la actualii proprietari parcurile Verdi şi Nicolae Iorga.

Parcul Verdi se află în Sectorul 2 al Capitalei şi avea iniţial 17 hectare, atunci când fostul proprietar al moşiei Floreasca l-a construit pe locul fostului hipodrom. În prezent, parcul are mai puţin de şase hectare şi întreaga suprafaţă a fost retrocedată.

Actualul proprietar al terenurilor de 4,6 ha este Emil Dragoş Săvulescu, fost acţionar la Clubul Dinamo, condamnat anul trecut alături de Radu Mazăre la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar cu prejudiciu de 114 milioane de euro.

Preluarea Parcului Naţional, pentru amenajarea unor spaţii de vizionare a meciurilor din UEFA EURO 2020

Primăria Capitalei vrea să preia în administrare Parcul Naţional, pentru a amenja acolo spaţii de vizionare şi zone destinate fanilor care să urmărească meciurile din campionatul european de fotbal UEFA EURO 2020. Tot pentru campionatul european de fotbal, municipalitatea intenţionează să preia de la Primăria Sectorului 2 şi Teatrul de Vară.

Potrivit proiectelor de hotărâre, atât Parcul Naţional, cât şi Teatrul de Vară vor fi transferate din administrarea Consiliului Local Sector 2 în administrarea Consiliului General.

În ambele zone ar urma să fie amenajate, conform planului propus de UEFA, spaţii pentru vizionarea meciurilor de fotbal.

"În vederea organizării spaţiilor de vizionare şi a fan-zonelor destinate desfăşurării turneului UEFA EURO 2020, este necesară, oportună şi legală preluarea din administrara Consiliului Local Sector 2 în administrarea directă a Consiliului General, a imobilului Parcul Naţional, din Bd. Basarabia nr. 25-35, Sector", se arată în proiectul de hotărâre privind transferul Parcului Naţional.

RATB, transformată oficial în societate pe acţiuni. Noua STB va asigura transportul şi în localităţile din Ilfov

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) va fi transformată oficial în societate pe acţiuni cu denumirea Societatea de Transport Bucureşti SA. Proiectul de hotărâre se referă la acordarea de mandat lui Orlando Culea, fost preşedinte de şedinţă în CGMB şi consilier PSD, pentru semnarea actului constitutiv al Societăţii de Transport Bucureşti (STB).

CGMB a decis în 22 februarie ca RATB să fie transformată în societate pe acţiuni cu denumirea Societatea de Transport Bucureşti SA. Acţionarii vor fi Primăria Capitalei, prin Consiliul General, şi Primăria Ilfov, prin Consiliul Judeţean. Societatea nou înfiinţată va avea un capital social de peste 129 de milioane de lei, iar angajaţii regiei vor fi preluaţi şi reîncadraţi pe aceleaşi funcţii.

Despre reorganizarea RATB se vorbeşte încă din 2016, când CGMB aprobase studiul de oprtunitate în acest sens, iar municipalitatea promitea ca regia să fie transformată până la începtului anului. În aprilie 2017, viceprimarul Aurelian Bădulescu estima că Regia se va transforma în societate pe acţiuni în jurul lunii august.

Un alt proiect de hotărâre legat de RATB se referă la aprobarea regulamentului şi contractului de delegare directă a gestiunii de transport public de călători către noua STB, atât în Capitală, cât şi în localităţile din Ilfov.

Conform proiectului de hotărâre, valoarea totală a contractului este de peste 2 miliarde de lei, iar valoarea medie anuală este de ăeste 1 miliard de lei, la care se adaugă TVA. Durata contractului este de maximum doi ani.

De altfel, în şedinţa CGMB din 23 august, a fost aprobat un proiect hotărâre care face referire la studiul de oportunitate privind delegarea urgentă către RATB a serviciului de transport public de călători în regiunea Bucureşti-Ilfov. Studiul, realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomuniară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (ADITPBI), care a fost înfiinţată în iulie anul trecut, arată că până când vor fi asigurate toate condiţiile necesare pentru implementarea Programului Integrat de Transport Public de Călători este necesară încheierea unui contract de delegare a serviciului de transport.

Potrivit documentului care are la bază Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), 36 de companii private asigură transportul între Capitală şi localităţile din judeţul Ilfov, în baza licenţelor eliberate iniţial pentru perioada 2008-2011 şi prelungite ulterior până în decembrie 2018, dar fără să fi fost încheiate contracte de servicii. Licenţele menţionează, însă, doar capetele de traseu, iar şoferii nu respectă un program de transport, se arată în studiu.

De asemenea, traseele nu sunt optimizate, orarul de circulaţie este dictat de cerere, întrucât şoferii aşteaptă pasagerii să se îmbarce şi să umple maşina, orele de funcţionare sunt limitate, maşinile sunt mici, vechi, nu sunt întreţinute, nu au aer condiţionat şi încălzire, iar staţiile nu există, pentru că şoferii opresc la cererea călătorilor.

"Serviciile se concentrează pe coridoarele majore de intrare în Bucureşti, iar fiecare traseu conectează câteva localităţi din Ilfov, deseori doar un oraş sau o comună individuală, cu o staţie la marginea Bucureştiului. Un număr semnificativ de localităţi nu beneficiază de transport public. În cazul localităţilor mai mari, deşi sunt deservite de transportul public, acestea nu asigură o distribuţie uniformă, fiind concentrat în lungul drumului principal care tranzitează localitatea", scrie în studiul de oportunitate.

Delegarea serviciului se va face, astfel, către RATB (care este încă în proces de reorganizare şi transformare în societate pe acţiuni) pe o perioadă de maximum doi ani, urmând ca din ianuarie 2019, ADITPBI să înceapă procedura de contractare a unui operator intern regional pe o perioadă de 10 ani. Contractul va fi încheiat prin atribuire directă.

„Contractul va acoperi serviciile actuale prestate cu autobuze, tramvaie şi troleibuze pe teritoriul administrativ al Municipiul Bucureşti şi serviciile prestate cu autobuze pe o parte din traseele judeţului Ilfov, conform Programului interimar de transport public de călători (...), până la aplicarea Programului Integrat de Transport Public de Călători, ce va reprezenta obligaţia de serviciul public pentru operatori", se arată în studiul de oportunitate al ADITPBI.

RATB are în total 1.147 de autobuze, din care sunt scoase zilnic pe traseu 807.

În ceea ce priveşte reţeaua de autobuze care circulă în judeţul Ilfov, la sfârşitul anului 2016, 46 de autobuze asigurau transportul pe 17 linii preorăşeneşti pentru care s-au încheiat contracte între RATB şi 12 localităţi (1 Decembrie, Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Afumaţi, Domneşti, Mogoşoaia, Clinceni, Popeşti-Leordeni, Chiajna).

Documentul stabileşte că începând din ianuarie 2019, Societatea de Transport Bucureşti va opera pe 51 de trasee cu autobuzul în Bucureşti – Ilfov, urmând să fie luate şi măsuri pentru implementarea sistemului integrat de e-ticketing şi a unei oferte tarifare unitare.

Regulamentul pentru transportul în regim taxi prin care transportatorii sunt obligaţi să aibă servicii de dispecerat, din nou pe ordinea de zi

Controversatul regulament de transport în regim de taxi se află din nou pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.

Deşi nu în mod clar, regulamentul interzice practic aplicaţiile pentru transport alternativ în regim taxi, precum Uber, Clever Taxi, Taxify sau Star Taxi, pentru că transportatorii trebuie să aibă obligatoriu servicii de dispecerat, iar aceste aplicaţii nu au astfel de dispecerate.

„Pe teritoriul municipiului Bucureşti, serviciile de dispecerat sunt obligatorii pentru toţi transportatorii autorizaţi şi nu se pot executa decât de dispecerii taxi autorizaţi de Autoritatea de Autorizare a PMB. (...) Unui transportator nu i se poate atribui în gestiune executarea unui serviciu public de transport în regim de taxi dacă nu îşi autorizează propria activitate de dispecerat sau dacă nu apelează la serviciile unui dispecer taxi autorizat, pe baze contractuale", se arată în document.

Acest proiect s-a aflat pe masa consilierilor generali şi în luna martie a acestui an, însă atunci a fost retras de pe ordinea de zi în urma reacţiilor negative pe care le-a primit. Municipalitatea spunea atunci că se renunţă la proiect, pentru că urmează să fie modificată şi Legea taximetriei.

De altfel, miercuri deputatul Nicuşor Dan a anunţat, într-o conferinţă de presă, că va depune vineri plângere penală la DNA pentru abuz în serviciu împotriva primarului Capitalei Gabriela Firea şi realizatorilor raportului de specialitate al regulamentului.

"Regulamentul are mari probleme de legalitate. Dacă va fi adoptat, constituie o infracţiune - abuz în serviciu, care e de competenţa DNA. (...) Acest Regulament favorizează nişte operatori economici – dispeceratele, care vor să-şi păstreze monopolul pe o tehnologie care e depăşită. Sperăm să existe înţelepciune la consilierii generali. Sperăm să existe înţelepciune la secretarul general al Primăriei, care trebuie să vizeze de legalitate actul. Sperăm să existe înţelepciune la prefectul municipiului Bucureşti care, de asemenea, face un control de legalitate înainte ca actul să intre în vigoare", a declarat miercuri Nicuşor Dan

El susţine că principala problemă a regulamentului elaborat de PMB este interzicerea aplicaţiilor mobile pentru taxi, folosite, de altfel, de foarte mulţi bucureşteni, care au şi reacţionat faţă de regulamentul de transport în regim taxi şi în urmă cu şase luni. Nicuşor Dan atrage atenţia că şi Consiliul Concurenţei a municipalităţii în luna februarie să renunţe la regulamentul care bloca activitatea aplicaţiilor de tip integrator pentru comenzi de taxi, pentru că ele pot coexista cu aplicaţiile dispeceratelor de taxi, iar piaţa trebuie să rămână deschisă.

Etichete: parcul verdi, RATB, rectificare bugetară, şedinţa CGMB

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE