Super-utilajul care ne salvează nervii în traficul bucureștean și ne scapă de gropi: FOTOGALERIE



Într-un oraş de dimensiunile Bucureştiului, a restricţiona traficul rutier chiar şi pe o străduţă lăturalnică pentru lucrări la rețeaua de apă și canalizare poate să însemne blocajul unei întregi zone. Însă, subteranul Capitalei este împânzit de conducte de apă sau canalizare care trebuie modernizate sau întreţinute. În acest context singura soluţie o reprezintă un utilaj provenind, ca inspiraţie, din industria minieră: pentru schimbarea sau repararea țevilor se renunță la săpături deschise și șanțuri.

Reţeaua de canalizare a Bucureştiului numără 2100 de kilometri. Asta fără să punem la socoteală reţeaua de apă potabilă, cea de gaze sau cablurile de electricitate sau internet. Sub Bucureşti există un adevărat păienjeniş, care precede un tipar bine stabilit: infrastructura rutieră şi pietonală. Odată instalate, la aceste reţele se mai poate ajunge cu greu, mai ales ca pentru a excava este nevoie de mult mult timp, bani şi mai ales răbdare din partea bucureştenilor.

Soluţia a venit din industria minieră: nu se mai sapă de-a lungul conductelor ci se inră printr-un singur pubct, la capătul lucrării. „Tehnologiile aşa-zise „no dig” sunt inspirate din tehnologii minereşti. Ele au fost destul de dedimentare la început şi dezvoltate în marile mine. Cu timpul, în oraşe a apărut nevoia de tuneluri subterane pentru lucrari edilitare, în special pentru liniile de metrou şi atunci tehnologiile au început să se modernizeze şi să capete mai multă calitate şi precizie de foraj orizontal. Astfel de tehnologii au început să fie dezvoltate şi pentru zonele aglomerate de trafic (n.r. - conducte de gaze, cabluri electrice etc.) unde s-a dovedit de la inceput in unele situatii a fi unică soluţie acceptabile. De exemplu, ce-ar însemna astăzi să mai lucrăm în săpătura deschisă pe Bulevardul Magheru?”, explică pentru B365.ro, directorul Serviciului Canalizare din cadrul ApaNova, Liviu Liţescu. Maşinăriile sunt o copie mai mică a celor aduse din Turcia, pentru metroul din Drumul Taberei, dar folosesc aproape aceeaşi tehnologie. Tehnic vorbind, metoda de microtunelare presupune efectuarea de operații ciclice: tuburile sunt introduse unul după altul din puțul de de intrare spre puțul de ieșire fara a deranja structura existenta.

Pe lângă faptul că pot fi folosite în zone aglomerate, miniTBM-urile(Tunnel Boring Machine) pot fi folosite în zone unde planurile reţelelor subterane sunt incorecte,au fost rătăcite sau nu există. „Georadarul are avantajul că ne dă coordonatele de miscare a capului de foraj cu un increment de timp pe care îl fixăm, în funcţie de importanta lucrării şi de zona în care sapă. Ne arată unde suntem faţă de restul reţelei, care este digitalizată în AutoCad (n.r. - software pentru proiectare), pe un monitor. Ne indică orice obstacol, pentru că este posibil ca în planuri să fie ceva iar în pământ altceva, şi putem înclina capul de foraj astfel încât să-i putem da orice traseu”, continuă directorul. Prima dată, maşinăriile au fost utilizate în Capitală în urmă cu câţiva ani, cu eforturi financiare consistente. Dupa cateva teste demo in calea Victoriei si pe Bdul Bratianu, testul principal a avut loc în zona de Nord a Capitalei, pe DN1, acolo unde au fost modernizate reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi cea de canalizare.

Tehnologia asta la început a fost foarte scumpă şi destul de greu accesibilă. Costurile pentru un foraj dirijat erau duble fata de costurile pentru săpături în regim deschis. Acum nu mai este nicio diferenţă de preţ”, mai spune Liţescu. Astfel, folosirea miniTBM-urilor a devenit o practică, la nivelul Bucureştiului, în ultimii ani. „Acum şi tehnologia este adaptabilă. Spre exemplu acum forajul orizontal nu se foloseşte doar la reţele noi ci şi la reabilitarea reţelelor existente in variante diverse tehnologic functie de natura materialului ce trebuie reabilitat.”

Utilizarea unor astfel de utilaje în oraşe precum Bucureştiul, mai are un avantaj. Timpul de intervenţie asupra unei lucrări scade la un sfert. „Nu mai avem probleme cu refacerea rutieră pentru că se ştie clar că atunci când umbli cu săpătura deschisă compactarea naturală nu se mai respecta si se reface greu. Or, cu tehnologiile astea nu mai afectezi trama stradală în fundaţia şi în structura ei. Noi doar facem puţul de lansare, pe unde trebuie să intre echipamentele hidropneumatice de împins şi puţul de scoatere. Două gropi,instalare echipamente foraj,apoi timp în care monitorizam avansarea instalaţiei pana la finalizare”, conchide şeful canalizării din Capitală. Astfel de instalaţii mai sunt folosite în oraşe aglomerate din state precum Marea Britanie, Franţa, India, Brazilia, China sau Statele Unite ale Americii.

Etichete: Apanova, Bucureşti, canalizare, inundaţii, lucrări, realitatea, trafic, tunel, Tunnel Boring Machine

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE