Țeapa produselor "tradiţionale". VEZI LISTA DE FALSURI de pe piaţă



Produsele traditionale veritabile nu au pe eticheta E-uri sau alti aditivi alimentari
Produsele tradiționale veritabile nu au pe etichetă E-uri sau alți aditivi alimentari

"De exemplu, unii operatori economici neavând niciun aviz de la Ministerul Agriculturii au trecut pe etichetă că produsul este tradiţional, ca la bunica, ca la mama acasă şi alte asemenea formulări menite să inducă în eroare consumatorul. Unii din ei nici nu ştiu că bunica mea n-a făcut niciodată parizer, cu atât mai puţin plin de tot felul de E-uri şi conservanţi", a declarat, joi, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Constantin Cerbulescu în cadrul unei conferinţe de presă priovind raportul de activitate al instituţiei în ultima lună.

Acesta a adăugat că, în cadrul controalelor efectuate, comisarii au verificat atât produsele aflate pe rafturilesupermarket-urilor din Bucureşti, cât şi magazinele mai mici de cartier. În vizorul autorităţilor au intrat, totodată, şi târgurile cu specific "tradiţional" organizate periodic în Capitală, peste tot lovindu-se de aceeaşi problemă: lipsa avizului Ministerului Agriculturii care să ateste că produsul este făcut după o reţetă tradiţională. "Când spui produs tradiţional şi îl faci folosind tot felul de substituenţi, e o diferenţă de la cer la pământ. Bunica mea făcea cârnaţul de casă din carne de porc, în maţ, cu sare, piper şi câteva condimente", a comentat Cerbulescu care a precizat că produsele tradiţionale veritabile nu conţin pe etichetă E-uri şi alţi aditivi.

Potrivit raportului întocmit de autorităţi, două treimi din produsele tradiţionale prezente pe piaţă nu sunt atestate şi înregistrate de MADR. Mai mult, unele nici măcar nu sunt produse în România, ci în alte ţări. În această categorie au fost incluse:

- produsul denumit Fasole Tradiţional Bob Gustos (în realitate provenit din China, fiind doar ambalat în România), denumire care induce consumatorilor ideea falsă de produs tradiţional românesc

- snack-uri din cartofi, diverse sortimente care aveau înscrisă pe ambalaj menţiunea tradiţional fără a fi atestate

- "Zacuscă Tradiţională" despre care comisarii ANPC spun că denumirea nu este justificată, nefiind omologată

- covrigei superiori tradiţionali cu roşii, busuioc şi oregano/rozmarin/ulei de măsline/mac/tărâţe de grîu - produsele neînregistrate ca tradiţionale

- "borşul Tradiţional" şi borşul Daleo care purtau, de asemenea, titulatura de produs tradţional fără să fie omologate în acest sens de autoritatea de profil

Tot în categoria produselor pentru care producătorii nu pot demonstra cu acte oficiale că sunt tradiţionale, ANPC a mai inclus şi o serie de dulciuri printre care pişcoturi, nuga cu alune în ciocolată şi turta dulce umplută cu jeleu de fructe "Fata moşului", deşi în Registrul naţional nu erau înregistrate ca produse tradiţionale.

Deşi, pe etichetă, unele produse de patiserie se prezintă ca fiind făcute după "reţeta bunului gust - produse tradiţionale", acestea conţineau tot felul de aditivi: conservant, emulgator şi antioxidant, o situaţie similară fiind constatată şi în cazul "Fulgilor de cartofi tradiţionali" deşi produsul conţine aditivi specifici tehnologiilor industriale, respectiv emulsificatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi), stabilizatori (difosfat disodic, conservant metabisulfit de sodiu şi antioxidant butilhidroxianisol).

Pe lista falsurilor, comisarii ANPC au mai inclus şi foarte multe produse care au pe etichetă formulări precum: "de casă", "ca acasă", "ţărăneşti", "gust tradiţional", "respectă tradiţia", "natiral", "savoarea unei vechi tradiţii", "reţetă tradiţională" ori "metodă tradiţională", aşa cum sunt:

- cornuleţe cu gem, cornuleţe cu mere Sânziene - cu menţiunea pe ambalaj folosind reţete tradiţionale anonime

- paste scurte şi tăiţei de casă cu menţiunea "executate după reţete d ecasă tradiţionale respectând întocmai originalul"

- "Tărie de Bihor" - băutură alcoolică distilată 37,5 vol. alc pe a cărei etichetă era specificat "savoarea unei vechi tradiţii"

- produsele denumite "Slănină ţărănească" şi "Parizer ţărănesc" conţineau în lista ingredientelor stabilizatori (polifosfaţi, difosfaţi), zaharuri (dextroză, lactoză, glucoză), agent de gelifiere, potenţiatori de gust (monoglutamat de sodiu), conservanţi şi aditivi care nu erau utilizaţi la produsele realizate în gospodăriile ţărăneşti.

- salam de casă Koket care conţinea în lista ingredientelor stabilizatori, antioxidanţi (acid ascorbic), potenţiatori de aromă, coloranţi (carmin) şi conservanţi (azotit de sodiu), cam aceeaşi aditivi fiind prezenţi şi în cârnaţii ţărăneşti Koket, toba de casă Koket, cârnaţii de casă subţiri, şunca de casă, salamul de şuncă ţărănesc , şunculiţa ţărănească "Voinicel" şi "Primo" ş salam de casă "Extra".

Unii producători care deţineau totuşi avizul MADR pentru comercializarea produselor tradiţionale le vindeau pe piaţă sub denumiri mult mai pompoase pentru a lua ochii cumpărătorilor. Astfel, "pieptul de porc afumat" şi "cotletul de porc afumat" erau comercializate sub denumirea "pastramă", respectiv "muşchi file".

În plus, unii vânzători au profitat şi de buna credinţă a cumpărătorilor, înşelându-i la cântar chiar şi de 5 ori mai mult decât permite abaterea legislativă. De exemplu, produsele Salam Ardelenesc, salam Peleş, Salam Păltiniş şi Salam de Sibiu prezentau abateri de la cantitatea netă înscrisă pe eticheta produsului, peste limitale legale admise, cu până la 60 de grame în minus faţă de cantitatea declarată - caz constatat la Salamul Franţuzesc uscat.

Probleme în comercializarea produselor "tradiţionale" au apărut, în timpul controlului ANPC, şi în privinţa datei de valabilitate, a condiţiilor de depozitare (la târgurile tradiţionale chiar în aer liber) ori a preţului mai mare perceput la casa de marcat faţă de cel de la raft.

În urma verificărilor efectuate în perioada 13-21 octombrie 2011, comisarii ANPC au oprit definitiv de la vânzare peste jumătate de tonă de produse alimentare, la care se adaugă 25 de tone de alimente oprite temporar de la vânzare până la remedierea deficienţelor. Totodată, au fost aplicate 211 amenzi contravenţionale în valoare totală de 924.000 de lei.

Etichete: anpc, Constantin Cerbulescu, E-uri, produse, produse tradiţionale, promo, protecţia consumatorului, realitatea, targuri

0/0 COMENTARII
d
11 Nov 10:12
+0
VOTURI
-0

Asta de si-a dat cu parerea e tare prost...nu se spune Cârnaţ ci Cârnat.

Goguta
11 Nov 12:28
+0
VOTURI
-0

Mata mare la ea la tara asa zicea ,,Cârnaţ ,,

PETRU
11 Nov 09:30
+0
VOTURI
-0

In cazul in care sunt descoperiti cu asemenea produse , sa fie amendati ptr. talharie si atentat la sanatatea noastra dupa legi ,, ca la bunica" !

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE