SĂPTĂMÂNA MARE începe LUNI, 25 APRILIE 2016. TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA PATIMILOR



TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE: 25 APRILIE-1 MAI 2016. Obiceiuri din SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Săptămâna de dinainte de Paști, denumită SĂPTĂMÂNA MARE sau SĂPTĂMÂNA PATIMILOR, este marcată de o mulţime de obiceiuri populare pe care credincioșii le respectă.

TRADIȚII si OBICEIURI de SAPTAMANA MARE: 25 APRILIE-1 MAI 2016. Obiceiuri din SAPTAMANA PATIMILOR
TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE: 25 APRILIE-1 MAI 2016. Obiceiuri din SĂPTĂMÂNA PATIMILOR
Foto: legestart.ro

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE: 25 APRILIE-1 MAI 2016. Obiceiuri din SĂPTĂMÂNA PATIMILOR:

O tradiție ținută în toată țara este cea din Vinerea Patimilor, când creștin-ortodocșii se duc la biserică și trec pe sub masă de trei ori, ritual ce ar semnifica poticnirile pe care le-a avut Iisus atunci când și-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire. Dintre superstițiile acestei perioade, cea mai frecventă este cea care spune că vremea de la Florii o prevestește pe cea de Paști: dacă e soare de Florii, va fi și de Paști.

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016) din OLTENIA

În Oltenia, în noaptea de miercuri spre joi din Săptămâna Mare, oamenii de la sate obișnuiesc să pregătească un foc mare în curte, în care ard doar lemne de alun și boj. Lângă foc, se pun o masă și mai multe scaune, pentru morții despre care se spune că îi vizitează pe cei pe care i-au lăsat în urmă. Doamna Maria, orginară din satul Totea, din județul Gorj, a explicat pentru B365.ro că, pe masa de lângă foc, se pun mai mulți colaci și mai multe căni cu apă. Cănile și colacii se aduc în casă după ce focul se stinge, dar se pun înapoi în dimineața următoare, când se reaprinde focul din nuielele rămase. După ce focul se stinge iar, colacii și cănile cu apă se dau de pomană pentru sufletul celor care au murit.

În ceea ce privește Ziua de Florii, în această regiune a țării, oamenii se duc să ia ramuri de salcie sfințite, de la biserică, pentru pomii din curte care n-au făcut fructe în anii precedenți. Cu rămurica de salcie într-o mână și cu securea în cealaltă, omul trebuie să amenințe pomul, fluturând securea și să rostească: "Dacă nu faci (ce fruct ar trebui să facă), te tai!"

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016) din MARAMUREȘ

În Maramureș, în Duminica Floriilor, oamenii aduc la biserică ramuri înflorite de salcie, ca să fie sfinţite de preoţi. Acestea vor fi apoi păstrate tot anul la grinda casei. Traditia spune aceste ramuri de salcie vor proteja casele, animalele si oamenii.

Locuitorii maramureșeni obișnuiesc și să pregătească pâini decorate cu diferite flori de aluat, care sunt servite și mâncate în aceasta zi de întreaga familie. Și, tot de Florii, în satele din Tara Lăpuşului are loc „Masa Moşilor" (adică pomana morţilor);

În Maramureș, se obișnuia ca, în Joia Mare, copiii să arunce cu pietre în casele evreiești, ca o pedeapsa pentru că acestia l-au răstignit pe Isus. Aceasta tradiție încă se mai păstrează în anumite zone, unde copiii aruncă simbolic cu câteva pietricele in casele evreilor.

(surse: VisitMaramureș.ro și Famclub.ro)

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016) din MOLDOVA

Și în Moldova există câteva tradiții și superstiții legate de această zi. Despre cei care se împărtășesc în Duminica Floriilor, de pildă, se spune că orice dorință pe care și-o pun în momentul în care se apropie de preot, se va îndeplini. Totodată, bărbații modoveni obișnuiau să se încingă cu ramuri de salcie peste mijloc, crezând că acstea îi vor apăra de boli și îi vor face mai puternici. Fetele de aici, pe de altă parte, pun, în noaptea de Florii, busuioc sfințit sub pernă, pentru a deveni mai frumoase și mai sănătoase.

Se crede și că cine înghite unul sau trei mugurași de salcie în ziua de Florii va fi sănătos tot anul și că va fi ferit mai ales de durerile de gât. În această zi se mai consideră propice să se sădească pomi pentru ca aceștia să se prindă ușor și să rodească. Totodată, conform superstiției moldovenești, dacă atingi cu salcie sfințită un obiect sau un animal pregătit de vânzare, se vor îmbulzi cumpărătorii la fel ca oamenii care vin, în ziua de Florii, să ia ramuri sfințite.

(sursa: Moldovenii.md)

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016) din ARDEAL

În Ardeal, fetele nemăritate obișnuiau să facă descântece pentru dragoste în noaptea de Florii. Se luau și aici ramurile sfințite de salcie, care se puneau în pământ, pentru a aduce rod bun holdelor. Din câteva dintre ele se faceau coroane şi se duceau la morminte, pentru a le da acestora lumină şi alinare pe lumea cealaltă.

(sursa: unica.ro)

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016) din BANAT

În Banat, o mare importanţă o are Joia Mare. Exista credinţa că, în această zi, un personaj mitologic feminin, Joimăriţa, umbla prin sate şi le pedepsea pe fetele care nu îşi terminau de tors lâna. Pe fetele leneşe, conform legendei, le lua la ea acasa şi le mânca.

(sursa: timisoara.ro)

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016) din BUCOVINA

Sarbatoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din aceasta zi sunt interpretate, în regiune, ca prevestiri pentru anul în curs.  Se spune, de pildă, că, dacă de Florii ies broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
Și aici se sfințesc, în Duminica Floriilor, ramurile de salcie. Ramura e dusă acasă și asezată la icoane pentru spor în casă, dar și pentru ca fetele să aibă noroc în dragoste. De asemenea, ele se folosesc și în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătățirea vederii.

Cât despre Săptămâna Patimilor, în Bucovina, se crede că, dacă moare cineva în această perioadă, sufletul lui este dus în Iad, căci Raiul este închis. 

În Joia Mare, a Patimilor sau Joia Neagra se credea că morții veneau pe la vechile lor locuințe și rămâneau acolo până la Duminica Mare. Nu se spală rufe în această zi și se spune că, dacă se pune cloșca pe ouă, din ouăle pe care le va cloci vor ieși numai cocoși. Se dă de pomană și uliului, pentru a nu mânca puii vara și se crede și că, cine doarme în aceasta zi, va fi leneș tot anul.

Despre cine postește din Joia Mare până la Paști, se spune că va ști cu trei zile înainte când va muri, iar, despre Sâmbăta Mare, se spune că este unica zi din an femeile ar avea voie să-și bata barbatul. 

(sursa: libertatea.ro)

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016)  din DOBROGEA

In Dobrogea, Duminica Floriilor mai este denumită Lăzărelul sau Duminica lui Lazăr. În această zi, femeile și copiii din zonă fac un dans ritualnic ce ar simboliza renașterea vegetației. 

Duminica Floriilor este denumită și a lui Lazăr întrucât legenda spune că, în această zi, Lazăr a murit într-un accident în pădure, după ce plecase să adune hrană pentru animale. Mama și surorile l-au bocit tare, drept pentru care, din mormantul lui, se înalțase un copac mare, cu ramuri bogate.

În această regiune, se spune că, cei care nu serbează Ziua lui Lazăr, nu vor avea un an bun și se vor umple de pistrui.

(sursa: Bree.ro)

TRADIȚII și OBICEIURI de SĂPTĂMÂNA MARE (25 APRILIE-1 MAI 2016) din MUNTENIA

În Muntenia, exista o supersitiție conform căreia oamenii nu se spală pe cap în ziua de Florii, deoarece aceasta e considerată duminica în care înfloresc copacii; și, din aceasta cauză, oamenii care-și spală părul, riscă să le albească.

În ajunul Floriilor, se efectueaza, conform tradiției, un ceremonial complex, dedicat unei zeități a vegetației - Lazărica. Este un obicei practicat numai de fete. Una dintre fetele participante la ceremonial, numita Lăzărița, se îmbracă în mireasă. Aceasta, împreuna cu alte fete cu care formeaza o mică ceată, colinda în fața ferestrelor caselor în care au fost primite.
Lăzărița se plimbă cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazăr plecat de acasă, conform legendei știute și în Dobrogea.

(sursa: ipedia.ro)

TRADIŢII şi OBICEIURI de JOIA MARE si legenda Joimariţei:

Pana la JOIA MARE, femeile se straduiau sa termine torsul de frica JOIMARITEI care, in imaginarul popular, era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de maritat, conform crestinortodox.ro.

Uneltele de tortura ale JOIMARITEI erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa gasite netoarse. De multe ori nici flacaii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertati de aceste pedepse.

De fapt, JOIMARITA era, la origini, o zeitate a mortii care supraveghea focurile din JOIA MARE si care, treptat, a devenit un personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca.

În sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In unele locuri (Zona Clujului) de JOIA MARE se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor - un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de VINEREA MARE:

Ultima vineri din POSTUL MARE este numita Vinerea Pastilor, VINEREA PATIMILOR, VINEREA NEAGRA, VINEREA SEACA sau VINEREA MARE. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza, VINEREA MARE este zi de post negru, informează crestinortodox.ro.

O tradiție ținută în toată țara este cea când creștin-ortodocșii se duc la biserică și trec pe sub masă de trei ori, ritual ce ar semnifica poticnirile pe care le-a avut Iisus atunci când și-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire.

In VINEREA MARE este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.

Ouale de Paste se coloreaza in Vinerea Mare, potrivit traditiei in rosu, intruchipand sangele daruit de Iisus Cristos oamenilor pentru care s-a sacrificat in aceasta zi. Tot acum se face si pasca.

Este pacat sa se manance urzici, intrucat cu aceste ramuri usturatoare a fost batut peste trup Domnul Iisus, in sfanta zi de vineri.

 In VINEREA MARE, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. in scopuri terapeutice.

 Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica.

 Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

 In popor, se crede ca, daca ploua in VINEREA MARE, anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor.

 Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul.

 De VINEREA MARE, se afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

 Un copil nascut in Vinerea Mare si botezat in prima sambata de dupa Paste, este inzestrat cu darul de vindecator.

Nu e bine ca pescarii sa isi intinda plasele in VINEREA MARE.

Daca te tunzi in VINEREA MARE, nu vei mai suferi de dureri de cap sau de dinti vreme de un an.

 Ouale culese din cuibare in VINEREA MARE nu se strica niciodata.

In aceasta zi nu este recomandat nici sa semeni, nici sa infingi vreun fier in pamant, fie el plug, sapa sau harlet.

Se zice ca in ultima vineri dinaintea Pastelui, numita Vinerea Mare sau Vinerea Seaca, se aduna toate zilele de vineri din intregul an.

Etichete: joia mare, obiceiuri saptamana patimilor, saptamana mare, saptamana mare 2016, traditii saptamana mare, vinerea mare

0/2 COMENTARII
elena
25 Apr 11:59
+0
VOTURI
-0
OFERTA de lucru la domiciliu, in tara sau strainatate ! Acest proiect vizeaza piata americana a cartilor electronice.Part time sau full time, poti castiga din prima luna 100 Euro !!!
Se lucreaza comod, de acasa 2-3 ore pe zi si fiecare isi stabileste programul de lucru!
Avem nevoie de persoane serioase, inzestrate cu calm si rabdare.Conditii necesare:
- calculator + internet, cunostinte minime operare
Instruirea se ofera gratuit sub forma unor lectii trimise prin email.
Se ofera contract legal !
TU CE MAI ASTEPTI?
Daca crezi ca ai aptitudinile necesare trimite un mesaj cu subiectul DETALII la adresa de email: mami_meda@yahoo.com
Eugen
24 Apr 16:26
+0
VOTURI
-0
Să facă mass media și campanii de educare a bicicliștilor.Călăresc bicicletele prin București pe trotuare și pe trecerile de pietoni.Mai ales pe trecerile de pietoni.Nu mai traversa în condiții de siguranță din cauza lor.Fac slalom printre pietoni periclitând siguranța circulației pietonilor pe trecerile de pietoni.Să ruleze cu bicicletele pe carosabil respectând aceleași reguli de circulație alături de ceilalți conducători auto sau care se angajează în traversare să aibă măcar bunul simț să se dea jos de pe ele și să le ducă de mână de pe un trotuar pe celălalt.Nu mai putem circula în calitate de pietoni pe trotuare și pe trecerile de pietoni în condiții de siguranță din cauza lor.A vedea trecerea de pietoni de pe Bulevardul Aviatorilor de la intersecția cu Bulevardul Primăverii,trecerea de pietoni de pe Calea Dorobanților de la intersecția cu Bulevardul Primăverii.

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE