TRADIŢII şi OBICEIURI de SFÂNTUL GHEORGHE şi de SÂMBĂTA lui LAZĂR sau a FLORIILOR-23 APRILIE 2016



TRADIŢII şi OBICEIURI de SFÂNTUL GHEORGHE şi de SÂMBĂTA lui LAZĂR (SÂMBĂTA FLORIILOR)- 23 APRILIE 2016: Sfântul Mucenic Gheorghe este sărbătorit anual pe 23 APRILIE. Dar ziua de 23 aprilie coincide, în acest an, cu o altă sărbătoare importantă: SÂMBĂTA lui LAZĂR sau SÂMBĂTA FLORIILOR. Despre tradiţiile şi obiceiurile specifice acestor sărbători puteţi citi mai jos.

TRADITII si OBICEIURI de SFANTUL GHEORGHE si de SAMBATA lui LAZAR (a FLORIILOR)- 23 APRILIE 2016
TRADIŢII şi OBICEIURI de SFÂNTUL GHEORGHE şi de SÂMBĂTA lui LAZĂR (a FLORIILOR)- 23 APRILIE 2016

TRADIŢII şi OBICEIURI de SFÂNTUL GHEORGHE, sărbătorit SÂMBĂTĂ, 23 APRILIE 2016:

SFANTUL GHEORGHE este unul dintre cei mai venerati sfinti din calendarul ortodox, fiind sarbatorit in fiecare an pe 23 aprilie. 

Conform traditiei populare, in dimineata zilei de SFANTUL GHEORGHE, capul familiei, intotdeauna un barbat, asaza la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea ca oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice.

Ramurile verzi erau pastrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri impotriva bolilor. Ele erau puse si in hrana animalelor, in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

Totodată, la miezul nopţii, tradiţional este FOCUL VIU DE SÂN GHEORGHE. Acest obicei încă se mai practică de ciobani, conform volumului Tradiţii şi Obiceiuri ROmâneşti, coordonat de editura Flacăra. 

Cel care practica ritualul se dezbrăca, având grijă să nu păstreze asupra sa niciun obiect metalic, nici măcar un inel. Apoi ieşea din casă şi, într-un loc ferit de priviri străine, aprindea un foc de vreascuri. Scânteia pentru acest foc se făcea frecând două lemne uscate. Dacă se aprindeau, focul, denumit viu, se aducea în vatra casei şi se păstra cu mare grijă tot anul, mai ales la candelă, deoarece se credea că acest foc apără casa de agresiunile oculte.

In ajunul zilei de SFANTUL GHEORGHE, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.

Exista si obiceiul ca in dimineata zilei de SFANTUL GHEORGHE, fetele sa puna in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli.

Tot in dimineata zilei de SFANTUL GHEORGHE, fetele mergeau pe furis in padure pentru a culege matraguna si navalnic. Aceste plante erau puse in pod sau sub streasina, in credinta ca ele le vor aduce petitori bogati, informează  crestinortodox.ro.

Flacaii cautau in dimineata zilei de SFANTUL GHEORGHE, iarba fiarelor, planta miraculoasa ce putea sa sfarame lacatele. In ajunul sarbatorii, tinerii mergeau intr-o dumbrava cu o cofa cu apa neinceputa. Vasul era ascuns intr-un loc doar de el stiut. La rasaritul soarelui fiecare privea in cofa cu apa. Daca in vas se afla un fir de iarba, credeau ca se vor casatori cu fata iubita. Dimpotriva, daca in apa se afla o floare uscata, era semn ca tanarul nu se va insura in acel an, iar daca gaseau pamant, se credea ca feciorul va muri in curand.

Femeile casatorite mergeau in padure de SFANTUL GHEORGHE si culegeau plante doar de ele stiute (mulgatoare, untul vacii), pe care le adaugau in hrana animalelor, in credinta ca vacile vor da mult lapte si de buna calitate.

Nimeni nu avea voie sa doarma in ziua de SFANTUL GHEORGHE deoarece se credea ca acel care incalca interdictia, avea sa fie somnoros intregul an.

Urzicatul era un alt obicei practicat de SFANTUL GHEORGHE. Exista convingerea ca prin urzicat ei vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi de-a lungul intregii veri care urma sa inceapa.

Dintre toate obiceiurile enumerate, in comunitatile satesti contemporane se mai pastreaza doar obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri verzi, in ziua de SFANTUL GHEORGHE.

LEGENDA SFÂNTULUI GHEORGHE:

În cartea sa, Ghidul sărbătorilor româneşti, Irina Nicolau rezumă legenda Sfântului Gheorghe cu Împăratul Vicleţian.

Împăratul era păgân. Gheorghe îi era ginere şi, seara, desena chipul lui Isus şi i se închina. Acest gest îi atrage furia împăratului. Gheorghe fuge într-un cimitir, spre aş găsi adăpost. Vicleţian îi vrea capul. Ruga lui Gheorghe face minunea. Dintr-un mormânt iese un vârstnic şi spune: Greu somn am dormit. 600 de ani. Mirat este Vicleţian. Dar pe cât mergea spre casă, Vicleţian îi cere lui Gheorghe tot mai multe dovezi. Aşa se arată copii de 300 de ani cu părinţi de 500. Vrea mai mult. Îl încalţă pe Gheorghe cu opinci de fier şi îi dă venin să bea. Crapă pietrele pe unde trece Gheorghe. Dar, cum bea veninul, nu Gheorghe moare, ci Vicleţian, din miasmele care l-au cuprins când Gheorghe s-a apropiat.

Tot Irina Nicolau ne spune că de astăzi pînă-n Sfânt Dumitru este vara păstorilor, începutul anului pastoral. În ajun de Sf. Gheorghe se spune că de ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele pănă te lasă lat în codru. Ele, cică dorm cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă şi se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor. Şi dacă ne gândim de unde a pornit viziunea strigoaicelor, putem spune că de la ceva femei ce umblă după lapte proaspăt şi-l fură şi-l prefac în laptele vacilor lor. Ca să te fereşti de aşa ceva, taie un şarpe şi pune-i în gât un căţel de usturoi, aşa te fereşti de strigoi, de femeile furăcioase.

De Sfântul Gheorghe, iarăşi, se văd flăcări deasupra comorilor. Flăcările nededate diavolului sunt albăstrui. Când le vezi, laşi semn şi vii a doua zi, când flacăra se domoleşte. De te repezi, te schimonoseşti. Oricum, orice comoară te schilodeşte, la minte sau la trup, aşa că mai bine nu te laşi ispitit.


TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂMBATA lui LAZĂR (SÂMBĂTA FLORIILOR)- 23 APRILIE 2016:

n multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia "Cântecelor de Paşti". În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În SÂMBĂTA FLORIILORr, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

 În SÂMBĂTA FLORIILOR copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: "Vă aşteptăm şi la anul!". Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

 Prin tradiţie, de SÂMBĂTA LUI LAZĂR, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Totodată, la sate, pe vremuri, se practicau de Florii și câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând, în acest fel, să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare, informează traditii-superstitii.ro.

Pe 23 aprilie, în Bucureşti are loc şi PELERINAJUL de FLORII:

Patriarhia Română a anunţt că tradiţionala procesiune de Florii va fi organizată şi anul acesta în Capitală, sâmbătă, 23 aprilie 2016, începând cu orele 14:30.

Evenimentul va începe prin săvârşirea slujbei Vecerniei în biserica Mănăstirii Radu Vodă, urmată de sfinţirea stâlpărilor (ramuri de finic şi de salcie)", anunţă Patriarhia pe basilica.ro.

La orele 16:10, procesiunea va porni spre Catedrala Patriarhală pe următorul traseu: Mănăstirea Radu Vodă → Bd. Mărăşeşti → Bd. Dimitrie Cantemir → Str. Bibescu Vodă → Str. Şerban Vodă → Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou → Str. Principatele Unite → Str. Ienăchiţă Văcărescu → Str. Sfânta Ecaterina → Biserica Sfânta Ecaterina – Paraclis Universitar → Str. Bibescu Vodă → Colina Bucuriei → Catedrala Patriarhală.

Se vor face două opriri: în faţa Catedralei Mitropolitane Sfântul Spiridon – Nou şi în faţa Bisericii Sfânta Ecaterina – Paraclis Universitar (Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul), unde procesiunea va fi întâmpinată de cadrele didactice (clerici şi mireni) şi de studenţii Facultăţii de Teologie, care se vor adăuga pelerinilor. La cele două opriri se vor rosti ectenii şi rugăciuni, adaugă sursa citată.

La pelerinaj vor participa toţi clericii din Capitală şi din judeţul Ilfov, inclusiv preoţii de caritate (din spitale şi centre sociale, cimitire, unităţi militare, penitenciare etc.).

Pelerinajul va culmina cu slujba de sfinţire a icoanei mari a Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, săvârşită pe Colina Bucuriei (Dealul Patriarhiei) şi cu rostirea Cuvântului de învăţătură de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.



Etichete: obiceiuri sfantul gheorghe, sambata floriilor, sambata lui lazar, Sfantul Gheorghe, sfantul gheorghe 23 aprilie, traditii SÂMBĂTA LUI LAZĂR, traditii sfantul gheorghe, traditii sfantul gheorghe 23 APRILIE

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE