Trei monede Koson din aur din patrimoniul naţional cultural, recuperate de poliţişti



Trei monede Koson din aur din patrimoniul naţional cultural au fost recuperate de poliţiştii români. Aceste monede provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.

Monede dacice din aur, recuperate de politisti
Monede dacice din aur, recuperate de poliţişti
Foto: IGPR

Poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat trei monede Koson din aur care fac parte din patrimoniul naţional cultural, în urma cooperării cu autorităţile Belgiene. Acestea provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi au fost recuperate fără despăgubire, anunţă IGPR, într-un comunicat de presă remis B365.ro.

În urma cooperării judiciare internaţionale, în intervalul decembrie 2014 - februarie 2015, poliştii Biroului Patrimoniu din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale – Inspectoratul General al Poliţiei Române şi procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut repatrierea fără despăgubire, din Regatul Belgiei, a trei monede Koson din aur, care au părăsit ilegal teritoriul României.

Loturile monetare provin din tezaure de monede Koson şi pseudo-Lysimach, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi vor fi depuse pentru examinare, la 27 martie a.c., Tezaurului Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, în vederea efectuării expertizei.

Cele 3 monede Koson din aur recent recuperate din Regatul Belgiei provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.

Repatrierea monedelor reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaţionale.

De asemenea, sunt în curs de repatriere, conform dispoziţiei autorităţilor competente, câte 2 monede Koson din aur din Polonia şi Spania.

În perioada 2007-2015, poliţiştii specializaţi în patrimoniu şi procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României.

Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii.

Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 262 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale, precum şi 12.000 de monede de argint şi bronz.

Acţiunile s-au desfăşurat cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al DIPI.

În perioada 1998 – 2014, grupări cuprinzând 34 de persoane, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO.

Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 de euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 dintre cei în cauză.

Examinările ştiinţifice ale bunurilor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experţi care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei", Institutul de Expertize Criminalistice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea).

Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

Conform evaluării experţilor, loturile de monede din aur şi argint, recuperate recent, sunt stateri şi drahme emise de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista.

Acestea sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent.

Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista"

Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi poliştii Biroului Patrimoniu din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale – Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu sprijinul poliţiştilor de la inspectoratelor de poliţie judeţene Alba şi Hunedoara.

Etichete: monede, monede dacice, patrimoniu, poliţişti

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE