Tur fotografic în Bucureştiul arhitectului Cerchez. Poveştile caselor vechi pe care le vedem zilnic



Multe dintre clădirile vechi şi frumoase ale Bucureştiului au fost proiectate de arhitectul Cristofi Cerchez, în primele trei decenii ale secolului XX. Prin ce se remarcă, cum arată astăzi şi ce găzduiau în momentul în care au fost finalizate, aflaţi din materialul de mai jos.

Luna trecută, în cadrul Conferințelor de Joi de la Palatul Şuţu, istoricul Oana Marinache a plimbat publicul prezent prin Bucureştiul arhitectului Cristofi Cerchez (1872-1955), cel care şi-a pus amprenta pe multe dintre casele pe care le admirăm zilnic.

După cum a precizat nepoata arhitectului, Simona Condurățeanu, prezentă şi ea la conferinţa de joi, Cristofi Cerchez s-a născut la marginea Bucureştiului, lângă Herăstrău, într-o familie de armeni veniţi din Botoşani. A avut 17 fraţi, însă 11 dintre ei au murit la o epidemie de holera.

"Bunicul meu a murit când aveam 12 ani. El era un om foarte simpatic, nu dezarma, a fost un om de foarte mare talent", a subliniat Simona Condurățeanu.

Arhitectul a absolvit Școala Națională de Poduri și Șosele în 1894 și a beneficiat de o bursă privată pentru a urma cursurile de arhitectură de la Politehnica din Milano. Însă, deşi s-a format lîn Italia, nu a adus prea multe elemente din arhitectura italiană în lucrarile sale.

De fapt, la întoarcerea în țară, a fost influențat de stilul arhitectului Ion Mincu, după cum a precizat Oana Marinache. Stilul propriu şi-l defineşte în perioada 1898 – 1910, prin case cu cerdac, stâlpi de lemn, marcate lateral de turnuri-foișor.

În perioada următoare, renunță la elementele de verticalitate şi se axează pe construcţii cu un singur etaj, inspirate de casele de târgoveţi din secolul al XVII-lea. Stilul său este caracterizat de asimetriile faţadelor şi ale intrările ce copiază gârliciul ţărănesc.

CLĂDIRI DIN CAPITALĂ PROIECTATE DE ARHITECT:

Vila Micu Zentler, de pe strada Mântuleasa nr.10, a fost construită în 1911 şi este astăzi sediul Asociaţiei Deţinuţilor Politici. Micu Zentler, un mare personaj al comunităţii evreieşti, i-a comandat lui Cerchez o vilă cu elemente românesti şi armeneşti.

Vila Candiano-Popescu se afla în exteriorul Bucureştiului, dincolo de Bariera Mogoşoaiei.

Imobilul a fost comandat de văduva colonelului Alexandru Candiano Popescu, Sofia. Conform istoricului Oana Marinache, este prima dată când arhitectul foloseşte panourile decorative în stuc şi stâlpii neoclasici. A fost considerată cea mai frumoasa casa bucureşteană în epocă, însă,  la un bombardament din 1944, s-a pierdut jumătate din construcţie.


Vila e în prezent renovată, i s-au adaugat elemente de feronerie la ferestre, gard şi poartă, însă într-un stil impropriu construcţiei originare, după cum subliniază Oana Marinache.

 

Vila Minovici, pe atunci situată în apropierea Bucureştiului, în comuna Herăstrău-Băneasa, a fost construită între anii 1904-1905.

 


Vila Stanovici a fost construită în 1914, pe Str.Remus 6 colț cu str.Iuliu Valaori, fiind restaurată în 2012 de actualii proprietari.

 

Vila Grigore Berindei, construită în 1911, în zona Icoanei.

Conform istoricului, este o vilă în stil neoromânesc, care păstreaza elemente comune arhitecturii Cerchez, însă se remarcă prin copertina de lemn a intrării, care nu se regăseşte prea des la alte lucrări ale sale.

Vila are subsol, parter şi etaj şi probabil o mansardă amplă. La subsol au fost proiectate bucătăria, pivniţa, cămara, spălătoria. Corpul intrării, prelungit la etaj cu un balcon-pridvor, este în rezalit şi conferă vilei un aspect de masivitate, făcând trimitere la cule, adaugă istoricul.

 

Vilele fraţilor Ionescu, construite în 1914, pe strada Atena nr.4-6.

 

Fraţii Ionescu au comandat două vile în Capitală, una în stil românesc, alta în stil moldovenesc. Aşadar, arhitectul îşi trimite unul dintre studenţi la Piatra Neamţ şi, pe modeul mânăstirii Sfântul Ioan, construieşte această vila românească (vila roşie de mai sus).

 

Maternitatea Polizu datează din perioada interbelică, fără sa fie identificat însă anul de construcţie.

Conform istoricului, aceasta rămâne cea mai monumentală clădire păstrată până astăzi, ce își păstrează elementele de decorație (balcon, stâlpi lemn, stucaturi) proprii stilului arhitectului Cerchez.

 

Proprietatea Ţăranu (astăzi Ambasada Republicii Cehe în România), de pe Strada Ion Ghica nr. 1.

 

Clădirea este una eclectică, subliniază istoricul şi prezintă elemente de decorație în stuc specifice stilului Cerchez: motive geometrice, discuri, vrejuri florale și păsări.

 

Vila Oreviceanu, construită în 1928, pe strada Alexandru Donici nr. 28.

 

Vila Maximovici, comandată de un mare om de afaceri, a găzduit cel mai mare magazin de produse din Bucureşti.

Concepută de arhitect în 1905, se afla la poalele dealului Mihai Vodă, pe strada Izvor nr. 23. A fost dărâmată însă în 1985, pentru sistematizarea Centrului Civic.

 

Institutul de Medicină Legală, contruit între anii 1913-1914, şi comandat de fraţii Minovici, se afla la intersecţia fostei străzi Căuzaşi cu ceea ce este astăzi Splaiul Unirii.

 

Institutul a pierit sub bulodzerele lui Ceauşescu, în 1985. Contractul ar fi avut în vedere şi construirea a numeroase spitale în porturile dunărene, însă, odată cu venirea războiului, nu au avut şansa să se materializeze. 

CITEŞTE ŞI: Cum s-a făcut demolarea casei Cerchez, după cutremurul din 1977. Dezvăluiri şi GALERIE FOTO 

_ _ _ _ _ _ _

Oana Mihaela Marinache este istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei și autoarea monografiei „Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din București". În 2012, a coordonat proiectul „Pe urmele arhitectului Cristofi Cerchez prin București", iar în 2013 proiectul „5 trasee culturale de arhitectură bucureșteană", ambele inițiate de Asociația Istoria Artei și co-finanțate de O.A.R. Se ocupă, de asemenea, de blogul http://cristoficerchez.blogspot.ro/, unde puteţi găsi imagini şi informaţii cu numeroase alte case proiectate de arhitect.

 

Etichete: grigore cerchez, oana marinache

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE
    TOPUL ŞTIRILOR    ÎN ULTIMELE 24h