Turnuri de 25 și 20 de etaje lângă Parcul Floreasca. Hala Ford va fi restaurată și transformată



Proiectul celor patru turnuri cu înălțimi de 15- 25 de etaje, de pe Calea Floreasca, revine spre aprobare la Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Planul Urbanistic Zonal pentru realizarea acesui proiect a fost aprobat de CGMB în aprilie 2011 însă va expira în acest an. Acum, investitorii solicită prelungirea PUZ-ului necesară pentru demararea proiectului. Planul Urbanistic Zonal prevede construirea a patru turnuri cu 25, 20 și 15 etaje lângă Hala Ford. 

Proiectul imobiliar de pe Calea Floreasca, lângă Hala Ford, revine la CGMB pentru a fi prelungit. Planul Urbanistic Zonal Calea Floreasca nr.159-165 a fost aprobat de consilierii generali pe 28 aprilie 2011, însă investitorul care a inițiat proiectul, SC Primaverii Gardens SRL, nu a facut nimic de atunci, iar documentația de urbanism expiră în acest an. Pentru a putea fi obținute autorizațiile și avizele necesare demarării proiectului, PUZ-ul trebuie prelungit. 

Planul Urbanistic Zonal prevede construirea a patru turnuri pe un teren de aproape 28.000 metri pătrați situat pe Calea Floreasca, la intersecția cu Bulevardul Mircea Eliade. Cea mai înaltă clădire va avea 25 de etaje, urmată de o clădire de 20 de etaje și doua de 15. Turnul cu 25 de etaje va fi unul de birouri, iar în celelalte trei vor fi amenajate locuințe. De asemenea, Hala Ford va fi restaurată, urmând să adăpostească un centru comercial cu dotari publice. 

Proiectul de prelungire a PUZ-ului Calea Floreasca nr.159-165 se află dezbatere publică și urmează a fi supus aprobării CGMB într-o ședință viitoare. 

Terenul și hala Ford au fost cumpărate de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas 

În 2015, terenul de pe Calea Floreasca, dar și Hala Ford au fost cumpărate Globalworth, companie fondată şi controlată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, scria anul trecut Capital. Noul proprietar va trebui să respecte prevederile PUZ-ul în dezvoltarea proiectului. Papalekas intenționează să construiască aici 600 de apartamente.

Pe lângă Hala Ford, care ar putea găzdui restaurante sau chiar spaţii de birouri, vor fi construite trei blocuri de locuinţe cu un total de 600 de unităţi a căror suprafeţe vor varia între 100 mp şi 120 mp, iar preţul de vânzare va fi de 1.500 – 1.700 euro/mp. Costul de dezvoltare al întregului proiect se ridică la 140 mil. euro şi va fi construit în două etape.

În 2016, Globalworth intenţionează să demareze lucrările la partea comercială şi la prima clădire de locuinţe. 

Istoric Hala Ford

Ford Motor Company, fondată în 1903, şi-a început relaţiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legaţiei Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale ca “binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relaţiilor sociale şi internaţionale”.
În 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, iar un an mai târziu, în 1932, Guvernul României comunică filialei Ford din Anglia (care patrona firma din România) disponibilitatea de a deschide la Bucureşti o linie de asamblare.

Astfel, ca urmare a acestei invitaţii, în 1935, Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca, unde a construit o uzină modernă, dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est, şi peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile şi camioane.

Cel de-al doilea război mondial a afectat însă operaţiunile din România, iar în 1940 a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din SUA. Astfel, în primul trimestru al anului 1940, Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane. În martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a început să execute exclusiv comenzi ale armatei române, care deţinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4x4. Odată intrată în sfera de influenţă a Germaniei, importurile României din SUA şi Marea Britanie au încetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusă de filiala din Köln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane şi române şi oferea unităţi mobile de reparaţii pe front.

În august 1944, Guvernul României clasifica fabrica Ford România ca fiind “utilaje şi construcţii abandonate de inamic” şi este inclusă sub control militar. Aceasta continuă să se ocupe cu repararea vehiculelor deţinute de armata română şi cea rusă, cu mari pierderi însă, datorită gratuităţii oferite armatei ruse ca despăgubiri de război.

Odată cu încetarea războiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile cu Ford România, dar instaurarea comunismului şi deprecierea monedei naţionale au dus la suspendarea activităţilor în septembrie 1946.

Din fericire, hala în care s-au ansamblat autoturisme Ford a supravieţuit până în zilele noastre, scriu reprezentanții companiei Ford pe pagina oficială. 

Etichete: Calea Floreasca, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Hala Ford, plan urbanistic zonal, PUZ

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE