CCR a admis contestaţia judecătoarei Mona Pivniceru UPDATE



Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi, cu unanimitate de voturi, admiterea excepției ridicate de judecătorul Mona Pivniceru privind asimilarea mandatului de membru al CCR cu cel de magistrat de la instanțele judecătorești în ceea ce privește pensia specială.

UPDATE CCR a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.82 alin.(2) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ridicată de Mona Pivniceru, judecător al Curții, într-un proces cu Casa Județeană de Pensii Iași.

Art.82 alin.(2) prevede: "Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de
specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul deconturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult".

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Judecătoarea CCR Mona Pivniceru vrea pensie specială de magistrat. Pentru că legea nu adaugă și mandatul de la Curtea Constituțională vechimii în profesia de magistrat, judecătoarea a ajuns să conteste actul normativ chiar la Curte. În aceeași situație se află și un alt judecător constituțional, Tudorel Toader, care își termină mandatul în doar două luni și vrea pensie specială. 

Potrivit legii, din Curtea Constituțională pot face parte și persoane care nu au neapărat o pregătire juridică, deci care nu sunt neapărat magistrați. În aceste condiții, cei nouă ani de mandat la Curtea Constituțională nu se calculează ca vechime în activitatea de magistrat, relatează digi24.ro.

Salariul unui judecator CCR sare de 10.000 de lei, iar pensia speciala de magistrat, care se poate obţine la 25 de ani vechime (ca procuror, judecător, avocat) înseamnă 80% din venitul ultimei luni, cu toate sporurile.

În vârstă de 57 de ani, Mona Pivniceru a mai încercat să se pensioneze, i s-a admis, dar apoi s-a constatat că s-a făcut o greşeală, pentru că nu avea vechime suficientă, şi are de dat bani înapoi la stat. Dacă i s-ar aduna anii de la CCR, își poate face dosarul.

La rândul său, profesorul Tudorel Toader, rector suspendat al Universităţii „Al. I. Cuza" şi judecător la Curtea Constituţională a României, vrea la pensie cu 10 ani mai devreme. După ce Casa de Pensii Iaşi i-a refuzat-o, Toader a contestat decizia la Tribunal. În perioada 1 septembrie 1986-30 septembrie 1990 el a fost procuror, apoi avocat între 1 octombrie 1991 şi 3 octombrie 2006 , iar din 2006 până în prezent judecător la Curtea Constituţională. Drept urmare, şi-a întemeiat solicitarea pe Statutul judecătorilor şi procurorilor care permite pensionarea după 25 de ani de muncă, chiar dacă nu are vârsta de pensionare.

Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că judecătorii de la CCR au același salariu și toate celelalte drepturi ca și magistrații de la Curtea supremă și este normal ca pensia să fie la fel.

"Și judecătorii CCR pot să fie parte în proces, am avut ocazia de atâtea ori, ba ne-au dat unii în judecată, ba alții, acum ne-am dat noi, adică unii dintre noi. (...) Ar trebui multe făcute, dar legislația, în general, este necorelată. Sunt foarte multe probleme de necorelare legislativă. Sigur că și judecătorii Curții sunt magistrați. De exemplu, avem același salariu ca judecătorii de la Curtea supremă și toate celelalte drepturi, așa scrie la lege. E normal ca și pensia să o avem la fel, nu? Și nu este decât o problemă de interpretare acolo, nu este altceva. Ca și sumă, ca și cuantum este același cuantum de pensie, ca procent din salariu, ca judecătorii de la orice instanță, dar este problema cealaltă că legea aceea nu ne consideră vechimea de aici, vechime valabilă la pensie", a precizat Zegrean, la sediul CCR, întrebat dacă judecătorii vor discuta despre excepția de neconstituționalitate privind statutul judecătorilor și procurorilor.

De asemenea, întrebat dacă judecătorii vor discuta și despre excepția de neconstituționalitate ridicată în dosarul ANRP de Alina Bica, Zegrean a răspuns că el nu citește niciodată numele persoanelor implicate, pentru a nu fi influențat.

"Discutăm toate dosarele. De-aia venim la serviciu, să vedem dosarele, să le judecăm. Noi nu judecăm oameni, noi judecăm legi. Dacă vreți să știți, eu nici nu știu că este un dosar cu Alina Bica azi. Acum aflu. Nu cred că este. Eu nu citesc numele oamenilor din dosare, ca să nu mă influențeze cumva, negativ sau pozitiv", a arătat președintele CCR.

''Să luăm o bâtă să îi batem cu bâta. Altfel ce putem face? Noi ţinem o evidenţă pe site-ul Curţii, unde toată lumea poate să vadă care legi au fost declarate neconstituţionale, ce s-a întâmplat cu ele. În principal este vorba despre o ordonanţă (OUG-n.r.) 55. Am spus faceţi ceva. Nu au făcut nimic nici până în ziua de astăzi'', a afirmat Zegrean, întrebat ce este de făcut cu legile care au fost declarate neconstituţionale de CCR.

El a precizat că sunt peste 14.000 de legi în vigoare care nu au fost puse în acord cu deciziile CCR.

''Noianul acesta de legi (necorelate cu deciziile CCR-n.r.), peste 14.000 de legi în vigoare, greu să mai fie corelate. Ar trebui să o luăm de la captăt. Să le ştergem să facem altele'', a conchis Zegrean.

Ordonanţa 55 a fost emisă înaintea alegerilor prezidenţiale din 2014 şi prevedea că, pe o perioadă de 45 de zile, aleşii locali pot opta să treacă la alt partid fără să-şi piardă mandatele.

Potrivit unui raport Expert Forum, publicat în ianuarie 2015, peste 5.000 de aleşi locali, între care 552 de primari, au migrat la alte partide după adoptarea OUG 55/2014, marele câştigător fiind PSD, către care s-au îndreptat 79 la sută dintre primarii care au migrat, iar marii perdanţi, PNL şi PDL.

Ulterior, OUG 55/2014 a fost declarată neconstituţională, după ce a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de PNL şi PDL.

Camera Deputaţilor a decis, în februarie 2015, respingerea Ordonanţei 55/2014 care permitea migraţia aleşilor locali, declarată neconstituţională, adoptând însă un amendament criticat de PNL care arată că primarii, consilierii care au trecut la alt partid pe baza ordonanţei nu-şi vor pierde mandatele. Senatul este for decizional.

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că şi-a depus dosarul pentru pensia de parlamentar.

''B'', a răspuns Augustin Zegrean, întrebat dacă şi-a depus dosarul pentru pensia de parlamentar.

Augustin Zegrean a fost deputat în perioada decembrie 2004 - iulie 2007 şi senator între 1990-1992.

Mandatul lui Zegrean la CCR expiră în iulie 2016, Administraţia Prezidenţială urmând să numească un înlocuitor.

Etichete: Augustin Zegrean, Augustin Zegrean ccr, Augustin Zegrean pensie, Augustin Zegrean salariu, CCR, Mona Pivniceru, pensii CCR, președintele Curții Constituționale

0/0 COMENTARII

TRIMITE UN COMENTARIU

PE UNDE AM MAI UMBLAT...

    CITEŞTE TOATE REVIEW-URILE